Despre mine
EDUCAȚIE • REPREZENTARE PUBLICĂ • LEADERSHIP INSTITUȚIONAL • ANTREPRENORIAT
punctul de plecare al implicării mele în educație
de la nivelul școlii la nivel național și european
în Statele Unite și România
Profil
Parcursul meu în educație și reprezentarea părinților nu a început cu o funcție și nici cu intenția de a construi o carieră publică. A început firesc, din responsabilitatea de tată pentru cele trei fiice ale mele și din dorința de a fi prezent acolo unde se luau deciziile care le influențau educația.
Am început ca reprezentant al părinților la nivelul clasei primei mele fiice. Apoi al celei de-a doua și, mai târziu, al celei de-a treia. Din clasă am ajuns la nivelul școlii, apoi am devenit președinte al asociației de părinți, am coordonat reprezentarea părinților la nivelul județului Brașov, am devenit vicepreședinte al Federației Naționale a Părinților și, din aprilie 2024, președintele acesteia. Din 2026 sunt și Vicepreședinte al European Parents’ Association.
Privind retrospectiv, consider că tocmai această evoluție este una dintre cele mai importante surse ale legitimității mele în reprezentarea părinților. Cunosc direct realitatea unei clase, relația dintre familie și școală, problemele unei comunități educaționale și limitele administrației locale. Astăzi pot duce aceeași perspectivă în dialogul cu Guvernul, Parlamentul, autoritățile centrale și organizațiile europene.
Pentru mine, reprezentarea a crescut odată cu responsabilitatea: de la un copil, la o clasă; de la o școală, la un județ; de la nivel județean, la nivel național și, în prezent, european.
Construirea unei organizații naționale
În aprilie 2024 am preluat conducerea Federației Naționale a Părinților – Edupart într-un moment în care organizația avea 21 de filiale. În mai puțin de doi ani, rețeaua s-a extins la 44 de structuri teritoriale, prezente în 38 de județe și în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului.
Am privit însă dezvoltarea Federației dincolo de extinderea teritorială. O organizație națională devine cu adevărat relevantă atunci când instituțiile publice o consideră un partener serios, predictibil și capabil să transforme dialogul în proiecte și rezultate.
În mandatul meu am inițiat și construit relații de cooperare care au dus la protocoale, parteneriate și proiecte comune cu instituții și organizații precum Banca Națională a României, Guvernul României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Institutul de Studii Financiare, Ministerul Mediului, structurile Ministerului Afacerilor Interne responsabile de siguranța școlară, International Police Association, Federația Română de Atletism, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, Autoritatea Vamală Română, Agenția Națională Anti-Doping, Blocul Național Sindical, Romanian United Foundation și alte organizații naționale și internaționale.
Relația instituțională cu Ministerul Educației exista deja atunci când am preluat conducerea Federației. Cea mai mare parte a celorlalte parteneriate a fost construită ulterior, prin dialog direct, negociere și dezvoltarea unei relații de încredere între Federație și instituțiile respective.
Consider această capacitate de a construi punți între organizații foarte diferite una dintre cele mai importante componente ale muncii mele. Instituțiile publice, mediul privat, organizațiile profesionale și societatea civilă funcționează după logici diferite. Rolul meu este adesea să găsesc punctul în care aceste interese pot converge într-un proiect care produce valoare pentru copii și familii.
În paralel, Federația participă constant la dialogul parlamentar prin comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat și în procesele de consultare privind legislația și politicile din educație, protecția copilului, siguranță și alte domenii care afectează direct viața elevilor și a familiilor.
De la reprezentare la politici publice
Experiența acumulată de la nivelul unei clase până la reprezentarea națională și europeană mi-a format o perspectivă foarte clară asupra politicilor publice: fiecare decizie adoptată într-un minister, într-o comisie parlamentară sau într-o instituție centrală ajunge, într-un final, într-o școală și în viața unei familii.
De aceea, cred într-o reprezentare construită pe date, consultare și rezultate verificabile. În ultimii ani am urmărit dezvoltarea capacității Federației de a colecta informații direct din comunitățile de părinți, de a identifica probleme sistemice și de a transforma aceste informații în poziții publice, propuneri și proiecte aplicabile.
Consultarea națională „Educația prin Ochii Părinților”, la care au răspuns aproximativ 20.000 de părinți, este un exemplu al acestei abordări: înainte de a formula poziții în numele părinților, trebuie să îi întrebăm, să măsurăm și să înțelegem realitatea pe care o trăiesc.
Accesul la o instituție sau participarea la o ședință reprezintă doar începutul. Pentru mine, rezultatul apare atunci când din acea relație rămâne ceva concret: un proiect implementat, o procedură îmbunătățită, o modificare legislativă, o resursă pusă la dispoziția copiilor sau o instituție care își asumă o responsabilitate nouă.
Dimensiunea europeană
Din 2026 sunt vicepreședinte al European Parents’ Association. Privesc acest mandat ca pe o continuare firească a traseului început cu mulți ani în urmă la nivelul unei clase.
Rolul european îmi permite să duc experiența părinților din România într-un spațiu mai larg de dialog și, în același timp, să aduc în dezbaterea națională exemple, practici și perspective din alte sisteme educaționale europene.
Pentru mine, dimensiunea europeană nu înseamnă preluarea mecanică a unor modele din alte țări. Înseamnă capacitatea de a compara, de a înțelege ce funcționează în contexte diferite și de a adapta acele experiențe realităților din România.
Antreprenoriat și capacitate de execuție
În paralel cu activitatea civică, sunt antreprenor de peste două decenii. Experiența mea profesională a început în Statele Unite, unde am lucrat și am construit primele afaceri, și a continuat ulterior în România.
În 2007 am fondat Tiny Steps în Chicago, proiect educațional pe care l-am continuat după revenirea în țară. Sunt implicat, de asemenea, în conducerea și dezvoltarea companiei industriale ARA din Râșnov și în alte proiecte antreprenoriale și de consultanță.
Anii de business mi-au format un reflex pe care îl aplic și în activitatea instituțională: o idee valorează atât cât poate fi implementată. Bugetele trebuie să se închidă, termenele trebuie respectate, oamenii trebuie coordonați, riscurile trebuie anticipate, iar rezultatele trebuie măsurate.
Această experiență mă ajută în relația atât cu instituțiile publice, cât și cu mediul privat. Înțeleg constrângerile administrative și juridice ale sectorului public, dar și nevoia de viteză, predictibilitate, eficiență și responsabilitate specifică mediului antreprenorial.
Experiență administrativă și independență politică
Am avut anterior o activitate politică și am exercitat mandate în administrația publică locală și județeană. Această experiență mi-a oferit perspectiva din interior asupra modului în care se construiesc deciziile publice, asupra procesului bugetar, a administrației și a relației dintre decizia politică și implementarea efectivă.
În aprilie 2024, imediat după alegerea mea ca președinte al Federației Naționale a Părinților – Edupart, am demisionat din Partidul Național Liberal. Am considerat că reprezentarea părinților la nivel național cere o delimitare clară între mandatul civic și apartenența politică.
Astăzi lucrez instituțional cu reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, administrației centrale și locale indiferent de apartenența lor politică, pornind de la interesele copiilor, ale familiilor și ale sistemului de educație.
Experiența politică rămâne parte din parcursul meu și din înțelegerea mecanismelor statului. Independența politică este însă parte din mandatul pe care îl exercit astăzi.
Ce mă definește
Cele trei fiice ale mele au fost punctul de plecare al acestui drum. Probabil că, fără ele, traseul meu profesional ar fi rămas concentrat în principal în antreprenoriat.
Ele m-au adus pentru prima dată într-o sală de clasă în postura de părinte care încerca să schimbe ceva. De acolo, fiecare etapă a adus o responsabilitate mai mare: clasa, școala, asociația părinților, județul Brașov, Federația națională și, în cele din urmă, reprezentarea europeană.
A fost un parcurs construit în ani, fără salturi și fără scurtături.
Dincolo de funcțiile pe care le exercit, acesta este probabil lucrul care mă definește cel mai bine: capacitatea de a construi în timp, de a aduce oameni și instituții împreună și de a transforma încrederea câștigată într-o responsabilitate mai mare.
Cred că instituțiile solide se construiesc prin consecvență, iar reputația se construiește prin ceea ce livrezi. Funcțiile se schimbă. Încrederea rămâne numai dacă ai demonstrat, în timp, că oamenii se pot baza pe tine.
Cronologia funcțiilor → · Povestea personală, inclusiv anii din Statele Unite și experiența politică anterioară →
Despre mine
EDUCAȚIE • REPREZENTARE PUBLICĂ • LEADERSHIP INSTITUȚIONAL • ANTREPRENORIAT
punctul de plecare al implicării mele în educație
de la nivelul școlii la nivel național și european
în Statele Unite și România
Profil
Parcursul meu în educație și reprezentarea părinților nu a început cu o funcție și nici cu intenția de a construi o carieră publică. A început firesc, din responsabilitatea de tată pentru cele trei fiice ale mele și din dorința de a fi prezent acolo unde se luau deciziile care le influențau educația.
Am început ca reprezentant al părinților la nivelul clasei primei mele fiice. Apoi al celei de-a doua și, mai târziu, al celei de-a treia. Din clasă am ajuns la nivelul școlii, apoi am devenit președinte al asociației de părinți, am coordonat reprezentarea părinților la nivelul județului Brașov, am devenit vicepreședinte al Federației Naționale a Părinților și, din aprilie 2024, președintele acesteia. Din 2026 sunt și Vicepreședinte al European Parents’ Association.
Privind retrospectiv, consider că tocmai această evoluție este una dintre cele mai importante surse ale legitimității mele în reprezentarea părinților. Cunosc direct realitatea unei clase, relația dintre familie și școală, problemele unei comunități educaționale și limitele administrației locale. Astăzi pot duce aceeași perspectivă în dialogul cu Guvernul, Parlamentul, autoritățile centrale și organizațiile europene.
Pentru mine, reprezentarea a crescut odată cu responsabilitatea: de la un copil, la o clasă; de la o școală, la un județ; de la nivel județean, la nivel național și, în prezent, european.
Construirea unei organizații naționale
În aprilie 2024 am preluat conducerea Federației Naționale a Părinților – Edupart într-un moment în care organizația avea 21 de filiale. În mai puțin de doi ani, rețeaua s-a extins la 44 de structuri teritoriale, prezente în 38 de județe și în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului.
Am privit însă dezvoltarea Federației dincolo de extinderea teritorială. O organizație națională devine cu adevărat relevantă atunci când instituțiile publice o consideră un partener serios, predictibil și capabil să transforme dialogul în proiecte și rezultate.
În mandatul meu am inițiat și construit relații de cooperare care au dus la protocoale, parteneriate și proiecte comune cu instituții și organizații precum Banca Națională a României, Guvernul României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Institutul de Studii Financiare, Ministerul Mediului, structurile Ministerului Afacerilor Interne responsabile de siguranța școlară, International Police Association, Federația Română de Atletism, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, Autoritatea Vamală Română, Agenția Națională Anti-Doping, Blocul Național Sindical, Romanian United Foundation și alte organizații naționale și internaționale.
Relația instituțională cu Ministerul Educației exista deja atunci când am preluat conducerea Federației. Cea mai mare parte a celorlalte parteneriate a fost construită ulterior, prin dialog direct, negociere și dezvoltarea unei relații de încredere între Federație și instituțiile respective.
Consider această capacitate de a construi punți între organizații foarte diferite una dintre cele mai importante componente ale muncii mele. Instituțiile publice, mediul privat, organizațiile profesionale și societatea civilă funcționează după logici diferite. Rolul meu este adesea să găsesc punctul în care aceste interese pot converge într-un proiect care produce valoare pentru copii și familii.
În paralel, Federația participă constant la dialogul parlamentar prin comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat și în procesele de consultare privind legislația și politicile din educație, protecția copilului, siguranță și alte domenii care afectează direct viața elevilor și a familiilor.
De la reprezentare la politici publice
Experiența acumulată de la nivelul unei clase până la reprezentarea națională și europeană mi-a format o perspectivă foarte clară asupra politicilor publice: fiecare decizie adoptată într-un minister, într-o comisie parlamentară sau într-o instituție centrală ajunge, într-un final, într-o școală și în viața unei familii.
De aceea, cred într-o reprezentare construită pe date, consultare și rezultate verificabile. În ultimii ani am urmărit dezvoltarea capacității Federației de a colecta informații direct din comunitățile de părinți, de a identifica probleme sistemice și de a transforma aceste informații în poziții publice, propuneri și proiecte aplicabile.
Consultarea națională „Educația prin Ochii Părinților”, la care au răspuns aproximativ 20.000 de părinți, este un exemplu al acestei abordări: înainte de a formula poziții în numele părinților, trebuie să îi întrebăm, să măsurăm și să înțelegem realitatea pe care o trăiesc.
Accesul la o instituție sau participarea la o ședință reprezintă doar începutul. Pentru mine, rezultatul apare atunci când din acea relație rămâne ceva concret: un proiect implementat, o procedură îmbunătățită, o modificare legislativă, o resursă pusă la dispoziția copiilor sau o instituție care își asumă o responsabilitate nouă.
Dimensiunea europeană
Din 2026 sunt vicepreședinte al European Parents’ Association. Privesc acest mandat ca pe o continuare firească a traseului început cu mulți ani în urmă la nivelul unei clase.
Rolul european îmi permite să duc experiența părinților din România într-un spațiu mai larg de dialog și, în același timp, să aduc în dezbaterea națională exemple, practici și perspective din alte sisteme educaționale europene.
Pentru mine, dimensiunea europeană nu înseamnă preluarea mecanică a unor modele din alte țări. Înseamnă capacitatea de a compara, de a înțelege ce funcționează în contexte diferite și de a adapta acele experiențe realităților din România.
Antreprenoriat și capacitate de execuție
În paralel cu activitatea civică, sunt antreprenor de peste două decenii. Experiența mea profesională a început în Statele Unite, unde am lucrat și am construit primele afaceri, și a continuat ulterior în România.
În 2007 am fondat Tiny Steps în Chicago, proiect educațional pe care l-am continuat după revenirea în țară. Sunt implicat, de asemenea, în conducerea și dezvoltarea companiei industriale ARA din Râșnov și în alte proiecte antreprenoriale și de consultanță.
Anii de business mi-au format un reflex pe care îl aplic și în activitatea instituțională: o idee valorează atât cât poate fi implementată. Bugetele trebuie să se închidă, termenele trebuie respectate, oamenii trebuie coordonați, riscurile trebuie anticipate, iar rezultatele trebuie măsurate.
Această experiență mă ajută în relația atât cu instituțiile publice, cât și cu mediul privat. Înțeleg constrângerile administrative și juridice ale sectorului public, dar și nevoia de viteză, predictibilitate, eficiență și responsabilitate specifică mediului antreprenorial.
Experiență administrativă și independență politică
Am avut anterior o activitate politică și am exercitat mandate în administrația publică locală și județeană. Această experiență mi-a oferit perspectiva din interior asupra modului în care se construiesc deciziile publice, asupra procesului bugetar, a administrației și a relației dintre decizia politică și implementarea efectivă.
În aprilie 2024, imediat după alegerea mea ca președinte al Federației Naționale a Părinților – Edupart, am demisionat din Partidul Național Liberal. Am considerat că reprezentarea părinților la nivel național cere o delimitare clară între mandatul civic și apartenența politică.
Astăzi lucrez instituțional cu reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, administrației centrale și locale indiferent de apartenența lor politică, pornind de la interesele copiilor, ale familiilor și ale sistemului de educație.
Experiența politică rămâne parte din parcursul meu și din înțelegerea mecanismelor statului. Independența politică este însă parte din mandatul pe care îl exercit astăzi.
Ce mă definește
Cele trei fiice ale mele au fost punctul de plecare al acestui drum. Probabil că, fără ele, traseul meu profesional ar fi rămas concentrat în principal în antreprenoriat.
Ele m-au adus pentru prima dată într-o sală de clasă în postura de părinte care încerca să schimbe ceva. De acolo, fiecare etapă a adus o responsabilitate mai mare: clasa, școala, asociația părinților, județul Brașov, Federația națională și, în cele din urmă, reprezentarea europeană.
A fost un parcurs construit în ani, fără salturi și fără scurtături.
Dincolo de funcțiile pe care le exercit, acesta este probabil lucrul care mă definește cel mai bine: capacitatea de a construi în timp, de a aduce oameni și instituții împreună și de a transforma încrederea câștigată într-o responsabilitate mai mare.
Cred că instituțiile solide se construiesc prin consecvență, iar reputația se construiește prin ceea ce livrezi. Funcțiile se schimbă. Încrederea rămâne numai dacă ai demonstrat, în timp, că oamenii se pot baza pe tine.
Cronologia funcțiilor → · Povestea personală, inclusiv anii din Statele Unite și experiența politică anterioară →